La-la land machine

Nu mai suporta sa stea in clasa aceea nici macar un minut, nu-i placea galagia si nicidecum copii fara creier ce se credeau zei. Ofta scurt si incerca sa se linisteasca, apoi urca pe acoperis, era destul de frumos afara, chiar si noaptea avea frumusetea ei. Se aseza pe ciment cu mainile sub cap si privirea spre luna, dupa scurt timp inchise incet ochii.

Profesorul preda ceea ce invatase acum un an,iar asta il plictisea la culme.S-a prefacut ca se simte rau si a iesit usurat din clasa.S-a intins lenes si s-a indreptat spre acoperis.Avea chef sa citeasca.A iesit afara si a respirat aerul noptii,apoi s-a asezat si a inceput sa priveasca fascinat cerul,uitand pentru ce a venit.Sigur parintii lui erau pe undeva pe acolo.A oftat

Si-a deschis ochii si s-a asezat in stil turcesc frecandu-se la ochi cu pumnii, precum un copil mic. Isi duse o mana la gura si casca, da..ii era somn, nimic nou, mereu ii era somn. Inauntru, afara tot plictiseala, macar aici nu-l enerva nimeni. S-a ridicat in picioare si si-a pus mainile e balustrada privind in jos. A stranutat si si-a pus o mana la gura.
De ce am impresia ca voi raci? intreba incet cat pentru el.

Un stranut i-a intrerupt momentele de melancolie si l-a facut sa tresara.Nu era singur.S-a uitat in jur si a observat un tip care aproape ca se confunda cu noaptea.A cascat usor si a continuat sa-l priveasca interesat.Simturile lui ii spuneau ca nu este om.Spera sa nu fie vrajitor,pentru ca era fortat sa se razbune.S-a ridicat si s-a scuturat de praf.

Si-a trecut o mana peste fata, asezandu-se cu fundul pe balustrada, incepu sa dea copilaresc din picioare privind luna. Se plictisea si rau de tot, nu stia ce sa mai faca, totul i se parea plictisitor, cand incerca sa latre incepu sa tuseasca.
La naiba, nici asta nu pot sa mai fac! zise bosumflat.

A oftat amuzat si s-a indreptat spre tip,scotand un saculet cu bomboane mentolate.Pate asta avea sa-l ajute.A luat o fata serioasa si si-a ciufulit usor parul.Cum sa vorbeasca cu el,cand in ultimul timp vorbise numai cu profesorii?
Poate te ajuta asta...a spus el,incercand sa nu-si franga vocea de tensiune.I-a intins o bomboana.

Si-a intors privirea spre baiat si s-a dat jos de pe balustrata luand bomboana din mana lui si bagand-o in gura.
Uhm...merci spuse apoi sparse in dinti bomboana, nu-i placea sa stea un an la o bomboana, era mai simplu.
Jason! intinse mana spre el, apoi se linse incet pe buze si zambi copilaresc.
Oh! Nu acel Jason din Freddy vs. Jason! zise razand.

A chicotit politicos si a dat mana cu el.Era sigur ca era varcolac,ceea ce il usura.
Cu placere.Eu sunt Corbin.A zambit timid,nestiind ce sa mai faca.A luat si el o bomboana si a inceput s-o savureze usor.Ii placea sa simta gustul de menta in gura.Chiar daca ii cam dadea indigestie fiindca nu o manca cand era in forma lui originala,il calma si asta era deajuns sa-si asume riscul.

Imi place numele tau! a scos copilaresc limba la el si s-a asezat iar pe balustrada, de data aceasta cu fata la baiat.
Si..ce faci pe aici la ora asta Corbin? Ah! Stai! Suntem la scoala, ce ai putea face, uita intrebarea. a zis dandu-si o palma -imaginara desigur- peste frunte.

A ras usor.Jason chiar avea abilitatea de a face pe cineva sa rada cu lacrimi.
Nu este un nume asa de special...a zambit.Am venit aici de plictiseala.Nu aveam ce sa fac si m-am prefacut ca sunt bolnav.
S-a asezat turceste,luand o pozitie ganditoare.

Da?! Deci..in loc sa sar pe geam, sa le spun colegilor sa-l minta pe profesor c-am murit, puteam doar sa ma prefac bolnav? Mie de ce nu mi-a venit ideea asta?! si-a incrucisat mainile la piept prefacandu-se suparat.

A inceput sa se zgudiue de ras.Nu mai rasese asa de mult in viata lui.Si-a sters o lacrima.
Da,a ras din nou,nu a fost atat de greu.Trebuie decat sa te tii de burta si sa te prefaci ca iti vine sa vomiti.Profesorul o sa te evacueze imediat!Si-a ciufulit stanjenit parul.Nu putea sa creada ca vorbeste cu cineva si acea persoana nu-l expediaza din prima.

A ras privindu-l.
Ce tare! Atunci, data viitoare asta o sa fac. zise zambind larg, incepu sa dea copilaresc din picioare privind luna.
Si..cati ani ai Corbin? Woaa...iti ador numele, l-as pronunta intcontinuu fara sa ma opresc. chicoti.

S-a inrosit tot si a inceput sa se balbaie.
N-nouasprezece...t-tu?zise incercand sa nu se sufoce.Situatia asta era noua pentru el si nu stia cum sa reactioneze.Nimeni nu-i mai complimentase numele.A inspirat puternic,incercand sa nu se comporte ca un ciudat.

A ras privindu-l.
Ho! Ca nu te mananc, sunt la regim, si in plus nu-mi prea plac racii. zise privindu-i culoarea fetei.
Douazeci, sunt mai mare! zise mandru. Era putin confuz, decand era el asa vorbaret? Si minune, nu spusse "da, cum zici tu". Dadu negativ din cap, incercand sa-si alunge gandurile si continua sa zambeasca.

A ras si s-a lovit usor peste obraji pentru a-si revenii.Nu intelegea de ce se inrosise atat de rapid.
Nici mie nu-mi plac racii.L-a privit serios.Nu as fi ghicit niciodata ce varsta ai...
A oftat usor,eliberand toata presiunea care se acumulase in sufletul lui.I-a zambit si el.Era confuz.

Chiar?! Stiu, stiu, sunt tanar, eh...viata, nu, nu, nu dau autografe, deci nu va ingramaditi! Accept bani cash, daca doriti sa ma rasplatiti pentru tineretea mea. a spus el in gluma clipind des.

A ramas cu gura cascata,blocat de tot.Nu stia cum sa ractioneze.Simtea ca si Jason era agitat.Dupa minute lungi de liniste in care se inrosea din ce in ce mai mult a inceput sa rada fortat.

S-a dat jos de pe balustrada si s-a asezat in stil turcesc in fata baiatului. I-a luat fata in palme privindu-l atent.
Trebuie sa faci ceva cu obrajii astia, altfel vei exploda curand! si-a frecat varful nasului de al baiatului si i-a zambit copilaresc.

Creierul lui se golise.A respirat adanc si l-a privit lung in ochi.A zambit,obrajii revenindu-si la culoarea normala.Tot ce ii trebuia era sa fie calm.I-a raspuns la zambet,incercand sa-si ia privirea de la el,dar nu putea.Simtea cum vocea i se frange.

S-a ridicat de jos si a intins o mana spre baiat.
Hai sa ne plimbam, eu deja m-am plictisit aici. zambi calm.
"Deci..uhm, azi este ziua in care intalnesc un dragon, spre norocul meu si ziua in care sunt si eu amuzant, probabil maine voi fi la fel, cine stie..." isi zise in gand apoi dadu scurt din umeri.

I-a luat mana si s-a ridicat,fiind usurat ca scapase de acea tensiune.
Ok,a raspuns el vesel.Obrajii ii revenisera la normal.Era usor ametit si desii nu stia cauza,il facea ciudat de prietenos si vorbaret.S-a dezechilibrat.A inchis ochii ca deobiciei,asteptand contactul dureros cu cimentul.

I-a zambit cald si cand vroia sa plece l-a privit speriat. L-a prins rapid in brate privindu-l ingrijorat.
Hei! Te simti bine? a intrebat continuand sa-l priveasca.

A deschis ochii usurat cand a simtit ca este in siguranta.S-a uitat intens in ochii lui Jason,clipind nedumerit.De ce il prinsese?Si-a scuturat capul.
Da.Cred ca mi-am pierdut echilibrul...Parfumul si caldura varcolacului il invaluiau,relaxandu-l.

Ai grija data viitoare, mai bine am merge la infirmerie si te-ar consulta o asistenta. zise privindu-l ingrijorat. Nu dorea ca baiatul sa pateasca ceva, d`abia il cunoscuse.